România a găsit o metodă eficientă pentru doborârea dronelor rusești. Radu Miruță: „Am găsit cheia acestei dinamici”
România își schimbă modul de reacție în fața dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian național, după ce specialiștii Ministerului Apărării au analizat în detaliu incidentele produse în ultimii ani. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, susține că armata a identificat o metodă care s-a dovedit eficientă în cazul recentelor incursiuni și care, până în prezent, a funcționat cu succes.
Declarația a fost făcută de Radu Miruță în cadrul emisiunii „În fața ta”, difuzată de Digi24. Ministrul a explicat că soluția nu a apărut întâmplător, ci este rezultatul unor analize repetate ale incidentelor, al recuperării unor fragmente de drone și al colaborării dintre specialiștii din Ministerul Apărării și militarii implicați în operațiunile de interceptare.
Analize periodice și modificarea permanentă a dispozitivului militar
Potrivit lui Radu Miruță, Ministerul Apărării analizează periodic evenimentele produse în apropierea și în interiorul spațiului aerian românesc. Scopul acestor evaluări este identificarea vulnerabilităților și găsirea unor soluții pentru situațiile în care metodele utilizate anterior nu oferă rezultate suficient de rapide.
Ministrul a explicat că, aproximativ la fiecare zece zile sau două săptămâni, sunt analizate incidentele recente și sunt căutate variante prin care reacția armatei să poată fi îmbunătățită.
O parte importantă a procesului a fost reprezentată de analiza tehnică a dronelor recuperate după incidente. Specialiștii au putut examina componentele aparatelor și au încercat să înțeleagă modul în care acestea sunt proiectate, controlate și utilizate.
Această procedură le-a permis militarilor să afle mai multe despre caracteristicile aparatelor fără pilot care ajung în apropierea graniței României.
Fragmentele dronelor au fost analizate tehnic
Radu Miruță a explicat că, în cazul dronelor ale căror resturi au fost recuperate, specialiștii au realizat ceea ce se numește inginerie inversă.
Analiza a inclus inclusiv componentele electronice și sistemele informatice ale aparatelor. Ministrul a menționat că, în cazul uneia dintre dronele analizate, sistemul de control utiliza Linux, iar funcționarea aparatului era coordonată de algoritmi care influențau deciziile dronei.
Un alt element analizat a fost semnătura termică a motorului. Specialiștii au urmărit inclusiv modalitățile prin care aceste aparate își pot reduce amprenta termică, ceea ce poate influența detectarea lor de către anumite sisteme.
În paralel, au fost analizate și capabilitățile avioanelor de vânătoare ale României, precum și modul în care acestea pot fi poziționate pentru a crește șansele de interceptare.
Radarele și avioanele de luptă, conectate mai eficient
Una dintre direcțiile analizate de militarii români a fost modul în care informațiile provenite de la radare pot ajunge mai rapid la avioanele de luptă.
Potrivit ministrului, au fost făcute modificări privind modul de conectare și utilizare a informațiilor furnizate de radare, astfel încât datele despre o posibilă țintă să poată ajunge într-un timp cât mai scurt la aeronava de vânătoare aflată într-o altă zonă.
Scopul este reducerea timpului dintre momentul în care o dronă este detectată și momentul în care aeronava de luptă poate ajunge în apropierea acesteia.
Acest aspect este esențial în cazul aparatelor fără pilot care se deplasează rapid și care pot parcurge o distanță considerabilă într-un interval foarte scurt.
„Am găsit cheia acestei dinamici”, a transmis Radu Miruță, explicând că toate aceste măsuri au contribuit la identificarea unei metode care s-a dovedit eficientă.
Trei drone doborâte în doar câteva zile
Eficiența noii abordări a fost observată în cazul mai multor incidente recente.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, în numai trei zile au fost distruse trei drone care au pătruns în spațiul aerian românesc, în incidente produse în județele Buzău și Tulcea. Operațiunile au implicat avioane F-16 și piloți români.
Radu Miruță a precizat că în aceste misiuni au fost implicați, în total, cinci piloți.
Ministrul a subliniat că astfel de operațiuni sunt rezultatul unei munci de echipă și nu depind de un singur militar. Unele dintre misiuni au fost executate de piloți aflați în România, în timp ce alți militari români se aflau în misiuni de poliție aeriană în afara țării.
Cât costă interceptarea unei drone
Operațiunile de interceptare presupun costuri importante, însă Ministerul Apărării nu poate prezenta public toate detaliile financiare și operaționale.
Radu Miruță a explicat că o astfel de misiune nu trebuie evaluată exclusiv prin prețul unei rachete sau prin consumul de combustibil al avionului.
Piloții trebuie să efectueze în mod regulat ore de zbor pentru a-și menține certificarea și nivelul de pregătire. În acest context, o parte dintre resursele consumate în timpul unei misiuni de interceptare ar fi fost oricum necesare pentru activitățile de instruire.
Totuși, există și costuri suplimentare asociate unei intervenții reale.
Potrivit estimării prezentate în articolul Digi24, Armata Română ar fi cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro în cele trei zile în care au fost doborâte cele trei drone. Cea mai mare parte a acestei sume ar fi fost reprezentată de muniția utilizată de avioanele F-16.
Ministerul nu poate dezvălui însă public costul exact al rachetelor sau alte informații referitoare la resursele militare utilizate, deoarece acestea țin de informații clasificate.
România, confruntată cu tot mai multe incidente
Problema dronelor rusești nu este una nouă pentru România.
De la începutul războiului din Ucraina, au avut loc numeroase atacuri rusești în apropierea graniței românești. Unele drone au pătruns în spațiul aerian național, iar în alte cazuri fragmente ale unor aparate au fost descoperite pe teritoriul României.
Potrivit datelor prezentate de Digi24, au fost înregistrate peste 100 de atacuri rusești în apropierea graniței României. În 33 de situații, dronele au pătruns în spațiul aerian românesc, iar fragmente de drone au fost descoperite în aproximativ 50 de cazuri.
Incidentele reprezintă o provocare atât din punct de vedere militar, cât și diplomatic. România este stat membru NATO și nu se află în război cu Rusia, însă trebuie să își protejeze spațiul aerian și populația.
De ce este dificilă interceptarea unei drone
Unul dintre cele mai complicate aspecte este timpul foarte scurt disponibil pentru reacție.
În momentul în care un radar detectează un obiect necunoscut, acesta apare inițial sub forma unui ecou radar. Militarii trebuie să determine ce reprezintă obiectul, dacă acesta constituie o amenințare și ce măsură trebuie luată.
În cazul unei drone care intră în spațiul aerian românesc, fiecare minut poate fi important.
Radu Miruță a explicat într-o altă declarație că, în cazul unui incident recent, procedurile de intervenție au presupus mai multe etape, inclusiv ridicarea unor aeronave italiene aflate în misiune de poliție aeriană și, ulterior, intervenția avioanelor românești. După decolarea avioanelor românești, drona ar fi fost interceptată în aproximativ șapte minute.
Acest exemplu arată cât de importantă este coordonarea dintre radare, centrele de comandă și aeronavele de luptă.
Rusia își poate schimba tactica
Autoritățile române sunt conștiente că identificarea unei metode eficiente într-un anumit moment nu înseamnă că aceasta va funcționa în orice situație viitoare.
Radu Miruță a avertizat că Rusia își poate modifica tacticile, iar România trebuie să se adapteze permanent.
În consecință, sistemul de apărare nu poate rămâne static. Poziționarea aeronavelor, modul de utilizare a radarelor și procedurile de reacție pot fi schimbate în funcție de comportamentul dronelor.
Această cursă tehnologică este una dintre principalele provocări pentru apărarea aeriană a României.
Ce se întâmplă dacă numărul dronelor crește foarte mult
O altă problemă ridicată în spațiul public este capacitatea României de a reacționa în cazul unui atac masiv.
Ministrul Apărării a explicat că Armata Română este dimensionată diferit pentru perioada de pace față de situațiile de război.
În cazul unui scenariu în care un număr foarte mare de drone ar pătrunde simultan în spațiul aerian național, răspunsul militar ar trebui să fie diferit față de cel aplicat în cazul unor incidente izolate.
Dacă vin 150 de drone, înseamnă că nu mai vorbim despre timp de pace”, a spus Radu Miruță într-o altă intervenție, subliniind că într-o asemenea situație resursele, efectivele și planurile de reacție ale armatei ar fi activate într-un alt mod.
România nu urmărește escaladarea conflictului
În același timp, oficialul român susține că soluția nu trebuie să fie neapărat o escaladare militară.
România trebuie să își apere spațiul aerian și să neutralizeze dronele considerate ostile, dar, în paralel, este necesară și o reacție diplomatică.
Potrivit lui Radu Miruță, România consumă resurse importante pentru a răspunde unor incidente provocate de drone care nu au dreptul să intre în spațiul aerian național.
În cazul anumitor drone, situația poate fi complicată de traseul acestora în apropierea Dunării. Unele aparate pot zbura în apropierea limitei dintre spațiul aerian ucrainean și cel românesc, iar cursul Dunării creează situații în care o dronă poate ajunge temporar în spațiul aerian al României.
În astfel de cazuri, diferența dintre câteva secunde petrecute în spațiul aerian românesc și un zbor mai lung deasupra teritoriului național poate fi esențială pentru modul în care reacționează autoritățile.
O nouă etapă pentru apărarea aeriană
Mesajul transmis de Ministerul Apărării este că România încearcă să transforme experiența acumulată în urma incidentelor recente într-un avantaj operațional.
În loc ca fiecare incursiune să fie tratată ca un eveniment izolat, specialiștii analizează tiparele, caracteristicile tehnice ale dronelor și modul în care acestea pot fi detectate și interceptate.
Repoziționarea unor capabilități, îmbunătățirea schimbului de informații dintre radare și avioanele de luptă și analiza tehnică a dronelor recuperate sunt elemente care au contribuit la noua strategie.
Pentru moment, Radu Miruță susține că metoda identificată funcționează cu succes. Totuși, autoritățile militare știu că situația poate evolua rapid și că Rusia poate schimba din nou modul de operare al dronelor.
Astfel, România trebuie să își adapteze permanent sistemul de apărare, în timp ce incidentele de la granița cu Ucraina continuă să reprezinte o provocare pentru securitatea spațiului aerian național.
În esență, mesajul ministrului Apărării este că România a reușit să îmbunătățească semnificativ modul în care răspunde incursiunilor cu drone, însă soluția nu este una definitivă. Într-un conflict în care tehnologia și tacticile se schimbă rapid, eficiența apărării depinde de capacitatea armatei de a analiza fiecare incident, de a adapta procedurile și de a utiliza cât mai rapid informațiile furnizate de sistemele de supraveghere.
